O sa ne-o tragem acum! Este ok? Nu este prea tare?
In cele ce urmeaza veti intelege afirmatia de mai sus. Sa pornim si sa notam cateva idei importante ale ultimelor doua secvente din filmul Fucking Åmål (1998, regizor Lukas Moodysson). Ambele situatii doresc sa le discut din perspectiva metamodelului (presupunerea), punctand totusi si alte cateva concepte NLP. Mai jos redau secventele la care ma refer:
PRIMA SECVENTA
secunda :30
Ce se intampla?
Elin este cu un tip. – Presupunere
secunda :47
Este Thomas? – Presupunere
Thomas?! Asta-i tot ce poti?! – Reactia la o presupunere nepotrivita
Nu putem sta aici toata ziua. Este foarte ciudat. – Reactia la incongruenta comportamentului cu valorile personale si identitatea
Ce ar trebui sa facem? – Elin (exploratorul) cauta o strategie
Iesim de aici, evident. – Agnes (ghidul) propune o strategie
minutul 01:17
Unde este Elin? Trebuie sa vorbesc cu ea.
Este in toaleta cu un tip. – Presupunerea intarita
Pe bune?!
Noi am crezut ca-i cu tine. – Surpriza neconfirmarii presupunerii
minutul 03:30
Va rog, dati-va la o parte.
O sa ne-o tragem acum. – Afirmarea presupunerii lui Elin: ceilalti cred ca ele doua vor face sex
A DOUA SECVENTA (minutul 04:00)
Este ok? (presupunerea ca nu este ok) Nu este prea tare? De obicei o fac prea tare. De obicei … Jessica se supara! Folosesc doua grame de lapte si 5000 de kg de ciocolata. Si in permanenta iese aproape neagra apoi… Apoi de obicei torn mai mult lapte, dar paharul este prea mic. Apoi trebuie sa torn intr-un pahar mai mare – sau un alt pahar, daca nu este un altul mai mare. Ajunge sa fie foarte mult lapte cu cacao, dar asta nu conteaza.(detaliile si clarificarile specifice aplicarii metamodelului)
Ce face ca cele doua exemple sa fie reprezentative pentru tema noastra, metamodelul? Mai intai voi apela la definitia lui Joseph O’Connor a metamodelului: set de metode lingvistice si de intrebari care refac legatura dintre procesele de stergere, deformare si generalizare, pe de o parte, si experienta ce le-a generat, pe de alta parte. Ce obtinem cu metamodelul? Obtinem doua beneficii importante: informatii si clarificare.
Dupa cum ati vazut, am ales pentru exemplificarea metamodelului, modelul de deformare – presupunerea. Presupunerea, exemplificata mai sus cu ajutorul filmului, este un proces lingivstic de deformare, o banuiala a vorbitorului ce provine din viziunea lui asupra lumii.
Sa ne intoarcem la film acum. Ce se petrece in cele doua secvente?
In primul exemplu, sechestrarea fetelor in toaleta, se poate vedea cum presupunerea colegilor naste un comportament intruziv, abuziv. Oare o clarificare din partea celor doua fete, cu privire la ceea ce se petrece dincolo de usa, le-ar fi redus curiozitatea si ar fi diminuat abuzul lor? Nu stiu. Cert este ca ar fi avut informatii noi in functie de care, poate ca ar fi ales un alt mod de manifestare, iar noi poate ca am fi pierdut o secventa de calitate din acest film.
Dupa anuntul ironic al lui Elin (O sa ne-o tragem acum!), regizorul contrabalanseaza scenariul. Tensiunea presupunerilor colegilor, prin care a obtinut comicul de situatie, este ameliorata prin plasarea cele doua fete intr-un context relaxant. Peste acest context suprapune un discurs banal, plin de informatii – tetrapilotomia*, cu privire la prepararea laptelui cu cacao. Astfel obtine din nou un comic de situatie.
In acest al doilea exemplu, monologul despre laptele cu cacao, observam cum Elin initial presupune ca laptele cu cacao nu este ok. Dupa presupunerea sa, pe care o verifica cu realitatea (Agnes infirma presupunerea si confirma nonverbal ca este ok laptele), Elin clarifica, oferind raspunsuri la intrebari presupuse, neformulate de catre Agnes. Elin a presupus in conformitate cu experienta sa de viata, ca si Agnes ar fi avut aceeasi parere despre laptele cu cacao preparat de ea ca si sora ei. Astfel, putem intui foarte usor la care intrebari raspunde Elin. Aceasta este o situatie cand metamodelul este folosit dar nu are beneficii puternice, decat faptul ca a creat un alt moment comic.
Am considerat cele doua exemple ca se preteaza pentru o discutie despre metamodel, intrucat:
- In primul nu se aplica metamodelul dar este necesar – clarificarile ar fi inlaturat abuzul, asa cum s-a petrecut la sfarsit
- Iar in al doilea este aplicat dar complet inutil – detaliile considerate necesare pentru a clarifica presupunerea au devenit comice
Sper ca vi s-a clarificat mai mult conceptul de metamodel. 🙂
Psih. Sever SAVA – MASTER PRACTITIONER ARONLP, Vreau NLP! Romania
___________
* despicarea firului de par in patru
