”Într-o vară, am vândut nişte cărţi ca să mă pot întreţine la colegiu. Pe la ora cinci, am intrat într-o fermă, l-am întrebat pe fermier dacă nu vrea să cumpere cărţi, iar el mi-a răspuns:
— Tinere, eu nu citesc nimic. Nu am nevoie să citesc nimic. Nu mă interesează decât porcii mei.
— Cât hrăneşti porcii, pot să stau şi eu să vorbesc cu dumneata? , l-am întrebat.
— Cum să nu, tinere, dar asta n-o să te ajute deloc. Eu n-o să-ţi dau atenţie; sunt ocupat să hrănesc porcii.
Prin urmare, am început să-i vorbesc despre cărţile mele. Fiindcă şi eu crescusem la o fermă, fără să-mi dau seama, am luat de pe jos două scândurele şi m-am apucat să scarpin porcii pe spinare în timp ce vorbeam. Fermierul s-a uitat la mine, s-a oprit şi mi-a zis:
— Cine ştie să scarpine un porc pe spinare, aşa cum le place porcilor, este un tip pe care vreau să-l cunosc, Eşti invitatul meu la cină astă-seară, poţi să rămâi peste noapte aici, pe gratis, şi îţi cumpăr şi cărţile alea. Ţie îţi plac porcii. Te pricepi să-i scarpini aşa cum le place lor să fie scărpinaţi.”
din volumul ”Vocea mea te va însoţi - Povestiri didactice de Milton H. Erickson”
