In aceasta saptamana, femeile vor cuvinte frumoase
De ani de zile traiesc mult printre femei. Am lucrat cu femei, socializez mult cu ele, le-am scris o carte si le impartasesc cunoasterea mea in relatia parinte-copil. De-a lungul timpului, am adunat multe din secretele lor si consider ca daca dau in vileag cate putin din ce vor ele, poate le ajut sa aiba parte de mai mult curaj sa ceara de la viata ceea ce isi doresc.
Stiu sigur ca ati observat cu totii cum incepe o discutie intre femei care se cunosc! Intotdeauna se vor complimenta, vor cauta sa-si descopere ceva interesant, sa se admire sau chiar sa se minuneze una de cealalta. Nu voi insista pe falsitate, pe rautatile sau pe izul ironic tipic feminin emanate in momente de exces de rautate.Candva o sa dezvolt si acest aspect, dar acum doresc sa insist pe ceea ce imi face placere si poate ajuta cat mai multe femei.
Deci femeile simt nevoia sa se complimenteze. Se spune ca atunci cand simti nevoia sa actionezi intr-un anumit fel in raport cu cineva este de fapt propria nevoie care se manifesta cu acel cineva. Daca o femeie complimenteaza alta femeie inseamna ca ea insasi are nevoie de compliment. Cati dintre noi constientizam asta? Cel mai simplu mod de a intelege necesitatile cuiva este de a-l asculta.Vorbele tradeaza starea de fapt, dar mai mereu tindem sa tragem concluziile proprii inainte ca cel de langa noi sa isi termine fraza si sa ne transmita ce are de spus .
Din pacate, la intalnirile mele de socializare, multe dintre femei se plang ca acasa nu sunt ascultate, ca rareori se intampla sa auda o vorba buna de la partener sau chiar sunt invadate de critici din partea acestuia. Trebuie sa admit ca si eu ma aliniez perfect plangerilor lor.Departe de mine de a fi o feminista convinsa, dimpotriva, consider ca lumea nu poate fi completa fara noi si ei, ca suntem un dar de la Univers, femeile pentru barbati si invers, dar trebuie sa recunosc ca mi-au trebuit multi ani de viata ca sa inteleg ca totul depinde de noi, femeile, si nu de barbati! Cei care s-au angajat mai mult sau mai putin in fata Domnului ca ne vor fi alaturi la bine si la rau, de fapt ei nu pricep niciodata cum ne-ar fi bine si cand ne e rau, dar au si alte calitati decat a oferi vorbe frumoase.
Cum ar fi daca am avea un partener minunat, in sensul ca ne-ar imbalsama corpul prin emotia cuvintelor, dar ar sta in pat sau la un birou numai sa ne compuna fraze? Oare cuvintele ne-ar fi de ajuns? Sau am avea nevoie si de altceva, de mai multa actiune tipic masculina si implicare in viata noastra?
Stiu ca exemplul este exagerat, ca extremele nu sunt bune, ca avem nevoie de barbati care sa actioneze, dar sa si fie capabili sa ne complimenteze macar din cand in cand… Oare daca am cere asta cum ar fi? Asa cum cerem cateodata apa, ii rugam frumos sa mearga la piata, nu le-am putea cere si asta?
Daca ei nu se prind ce vrem, ne prindem noi… si ne ajutam intre noi, impartasindu-ne experiente similare…si ne spunem vorbe frumoase care ne alina sufletul si ne potolesc dorul de a ne simti apreciate.
Adriana Ungureanu, autoarea cartii Femeia la 40 ani. Pe Facebook
Master Practitioner NLP, vreaunlp.ro