Stau si privesc pe geam. De aici, de unde stau, vad dealul Mitropoliei si privesc la biserica luminata, care se vede foarte clar.
In linistea serii si in adierea usor racoroasa a vantului, pe care il simt prin geamul deschis, ma gandesc la timpul care a trecut si la timpul care va veni. Ma gandesc la momentele intense, pe care le-am trait in ultima perioada de timp.
Uneori suntem singuri, alteori suntem insotiti pe drumul nostru de persoane care ne iubesc sau pe care le iubim. Ma gandeam la ce as putea sa va impartasesc, sau ce exerciti si modele care sa va imbunatateasca viata as putea gasi. Si am hotarat ca, acum doresc sa va povestesc doar despre clipele deosebite care m-au adus acum, aici, in aceasta seara.
Am petrecut un weekend minunat, impreuna cu oameni care doreau, cu perseverenta, sa obtina succesul in viata lor. Si ne-am bucurat impreuna. Am stat sa analizez ce s-a intamplat in aceste 3 zile, ce a facut ca timpul petrecut impreuna sa fie de inalta calitate si oameni care nu se cunosteau deloc, sa se inteleaga ca si cum ar fi fost prieteni de o viata. Si gandul m-a dus la tabara Black Sea Adventure. Acolo s-a intamplat la fel.
Ce face ca oameni care nu se cunosc, sa petreaca clipe minunate, impreuna? Cred ca exista multe raspunsuri. Unul dintre ele ar fi faptul ca, avem aceeasi preocupare de autocunoastere, de a ne dezvolta noi abilitati, de a sti cine suntem noi, cu adevarat. Cand esti impreuna cu aceste persoane si vezi ce frumos se deschid si povestesc despre ei lucruri pe care abia le-au descoperit in interiorul lor, lucruri minunate, care erau acolo si asteptau cuminti sa iasa la suprafata, la timpul potrivit, realizezi ca nimic nu poate fi mai frumos decat impartasirea frumusetii interioare, celor din jurul tau.
Toti avem in interiorul nostru, acea scanteie de lumina si iubire, care abia asteapta sa fie descoperita, care abia asteapta sa fie daruita si celorlati.
Cum ar fi lumea din jurul nostru daca am reusi zilnic sa daruim celorlalti bucurie, pace, iubire? Ce s-ar intampla daca ne-am stradui mai mult, pentru a fi mai buni in ceea ce facem?
Nimic nu este imposibil! Limitele sunt doar cele pe care ni le impunem noi! Si daca ne limitam, asta inseamna ca poate nu a sosit timpul sa evoluam mai mult, ca poate e necesar sa mai asteptam o clipa, o ora sau poate mai mult. Ca poate nu ai intalnit inca, experienta potrivita care sa te duca in interiorul tau.
Un lucru imi este tot mai clar: Niciodata nu vei fi invins, decat daca vei accepta tu asta, decat daca vei alege sa renunti sa mai lupti.
Asa ca iti doresc sa nu fie niciodata necesar sa renunti si daca va fi totusi necesar sa mai astepti o perioada, bucura-te din toata inima ta de lucrurile simple care ti se intampla zilnic, de faptul ca esti sanatos, ca respiri, ca dimineata te-ai trezit si observi poate cum soarele se strecoara printre marginile perdelei, de faptul ca intinzi mana si langa tine se afla iubitul sau iubita ta si observi poate, cum o raza de soare se odihneste pe pielea ei/lui.
Si asa cum spunea Brother David ”Fii recunoscator pentru fiecare zi’’. Multumesc ca exist! Multumesc ca existati! Multumesc!
TRĂIEȘTE-ȚI VIAȚA AȘA CUM DOREȘTI!
